Faceți căutări pe acest blog

luni, 19 iulie 2010

Nu stiu ce voi face

Si nu stiu ce voi face daca voi cadea ranita
Cu toate ca viata mea este una cladita
In contiinciozitate foarte bine armata
Ba chiar ca pe o scara gradata.
Lucrata in maiestrie si virtute
Analizand si cele mai mici amanunte
Lume creata frumos intr-un cristal
Lume care acum imi poarta un gust amar.
Pentru ca atunci nu am stiut
Ca si acum, de altfel, ce e de facut.
Acum, seara, inainte de culcare
Ca o mica, nebuna, fantasma imi apare,
Un gand la fel de mic si acrobatic
Despre cum ar fi totul ca intru-un vis pragmatic.
Pentru ca asa pare ca va fi totul
Cand cu cumpanire voi lua feribotul
Spre partea cea interesanta a vietuirii mele
Cu o tenta de supravietuire printre lucruri rele.
Dupa ce cristalul meu micut s-a spart
Si totul a fost in final aruncat,
Fara o oferta de reconciliere
Lasandu-ma figura moarta a tineretii mele.
Cu toate ca oricand se poate intoarce
O frumoasa-mi parte fara a mai tace
Sau fara sa ma ajute prin ale ei ganduri
Insirate calm intr-aceste randuri;
Modelate pertinent prin obsesti cuvinte
Auzul omenesc ca sa il alinte,
Alaturi de care va veni indata
Fata cu povestea adevarata.

2 comentarii:

Adrina spunea...

marfa daca esti la International. :> felicitari.

Adrina spunea...

stiu ca se plateste ca am niste prietene care s-au dus acolo. dar chiar si asa totusi ca sa ramai acolo iti trebuie niste creier. ca poate intra toti cu orice medie daca au bani dar daca nu au si creier pt. liceul ala pica repede. cel putin asa vad eu situatia. :)) si de-aia te-am felicitat. ca chiar daca ai avut medie pana in 9 ai reusit sa te mentii acolo.
PS: si eu am avut medie cu 8 virgula ceva :))