Faceți căutări pe acest blog

duminică, 1 august 2010

Bineinteles frumos

A fost bineinteles frumos, dar la sfarsit a ramas decat urma unui ruj rosu aprins a unor buze mari, moi si muscate pe un chistoc de tigara subtire pe jumatate ars. Putea fi ceva diabolic si totusi nu; decat doua talpi reci sub o banca de lemn acoperita de o prelata maro si inca era bineinteles frumos. Sunt sigura ca a fost vina ei ca nu se va intampla nimic din particica de plan fagaduita. Era un bum sau ceva de genul pe o patura rosie, ea  stand singuratica si potolita ca o fecioara a singuratatii aruncata in consolare. Si acele picaturi transparente si moi, aproape invizibile pentru ceilalti o faceau sa se mire intr-un mod bolnavicios, si nu, nu plangea; doar canta bineinteles frumos. La fel de frumos ca acel ruj rosu aprins pe care l-a lasat pe chistoc cand a plecat grabita intr-o alta camera. Apoi, cand se va trezi de dimineata pentru un nou, mare nimic, se va descurca, dar cand se va intoarce iar in camera pentru un alt, bineinteles frumos ruj rosu pe un chistoc, nu se stie daca va mai reusi. Ii tremurau mainile de boala pe atunci, insa reusea intotdeauna sa se ridice de pe patura rosie pe care statea plictisita si bineinteles frumos. A venit mai tarziu el, ca o suta de lovituri de tun si a trezit-o parca la realitate. Se terminase tot visul cu rujul rosu, insa cu toate ca nu mai exista niciun vis, totul era inca bineinteles frumos.

Niciun comentariu: